Aterizam in alte aeroporturi sau alte gari, cu scopuri si planuri diferite, realizate prin naravuri neschimbate. Nu suntem atat de diferiti, dar putem fi. Incercam sa ne schimbam si deseori nu reusim. Refuzam sa credem ca ne schimbam si garantam ca reusim. Mergem in departari sa cautam aproapele si il gasim acolo unde e mai aproape decat departe. Nu putem sa nu spunem ca suntem mai buni, desi nu avem rezultate. Ne regasim in viitor, nu renuntam la trecut si credem ca suntem buni peste vreme. Si acest fapt e lovit de dubii.

Realitatea ne minte, ne obliga sa ne acceptam inferioritatea desi aceasta nu exista. Suntem, la drept, cersetori de emotii, dar nici acest lucru nu e adevarat. Nu-i asa? Avem scopuri care se schimba in dependenta de situatii, dar nu acceptam curvaria. Mergem la vot, iar altii voteaza. Ceea ce impresioneaza sunt fapte care deranjeaza.

Ne simtim vizati desi nu e cazul, dar ar merita sa fim piscati. Strigam una, facem alta si suntem frustrati. Va simtiti vizati? Cand nu va cenzureaza nimeni, va autocenzurati!!!

Următeşte răspunsurile la acest articol prin RSS 2.0 sau poţi plasa chiar tu un comentariu şi continua (trackback) aceasta temă la tine pe blog.